Politică

160 de ani de rafinare: Arpechim, una dintre cele mai mari rafinării din țară, transformată în depozit de carburanți

Rafinăria Arpechim de la Pitești, una dintre cele mai mari din România, a fost închisă definitiv în anul 2011, din rațiuni economice, în urma unei decizii luate de Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom. Conducerea companiei a anunțat ulterior intenția de a dezafecta unele instalații și de a amenaja un depozit de carburanți pe platforma fostei rafinării.

eb8ff2ac-3a07-40e3-8cc7-39bd758529a7

*Mai multe imagini AICI

Amplasată la sud de municipiul Pitești, rafinăria avea o capacitate nominală de circa 3,5 milioane de tone pe an, fiind inițial proiectată ca parte a unui complex petrochimic.

Prima instalație a fost inaugurată în anul 1964, iar în 1971 rafinăria a fost integrată cu complexul petrochimic. Combinatul s-a extins treptat în anii următori, ajungând să aibă aproape 8.000 de angajați.

După 1990, rafinăria de la Pitești a aparținut, pe rând, de regia Autonomă a Petrolului, de Compania Română de Petrol și de Societatea Națională a Petrolului (SNP) Petrom, companie preluată în 2004 de austriecii de la OMV.



Combinatul petrochimic Arpechim — Pitești, 1989

În anul 2006, în urma unei investiții de peste 40 de milioane de euro, la rafinăria de la Pitești a fost inaugurată o instalație care permitea obținerea de carburanți cu conținut redus de sulf, în conformitate cu standardele europene. În același an, la Arpechim s-au rafinat 3,4 milioane de tone de țiței.

La începutul lui 2007, pe platforma Arpechim mai lucrau aproape 2.500 de salariați. Potrivit unui plan de externalizare a serviciilor anunțat de Petrom, numărul lor urma să se reducă la jumătate până la finalul anului.

Pe 28 mai 2007, autorizația de mediu a rafinăriei Arpechim a fost suspendată, ceea ce implica sistarea activității de producție pentru o perioadă de până la șase luni. Reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Argeș și ai Comisariatului Județean Argeș al Gărzii Naționale de Mediu anunțau atunci că măsura a fost luată din cauză că unele măsuri pentru reducerea impactului activității asupra mediului nu au fost realizate în termenul stabilit.

Pe 1 iunie, Petrom anunța că a aprobat planul de închidere temporară a rafinăriei Arpechim și estima că în două luni vor fi realizate lucrările minime necesare încetării efectelor deciziei de suspendare a autorizației integrate de mediu.

Tot în anul 2007 s-a luat decizia concentrării activităților petrochimice din cadrul Arpechim într-o entitate legală separată, Petrochemicals Argeș, care să includă instalația de piroliză, extracția de aromatice, polietilena de joasă densitate și polietilena de înaltă densitate și o serie de facilități logistice.

Reorganizarea activității de petrochimie și informațiile privind vânzarea noii societăți au provocat numeroase proteste ale angajaților, care susțineau că le sunt periclitate locurile de muncă și unele drepturi salariale.

În ianuarie 2010, societatea Oltchim din Râmnicu Vâlcea anunța că a finalizat procedura de achiziție de la OMV Petrom SA a activelor petrochimiei din cadrul Arpechim Pitești. Noua entitate a primit numele de Divizia Petrochimică Bradu.
Combinatul petrochimic Arpechim — Pitești, 1989

Pe 24 martie 2011, Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom a decis închiderea permanentă a rafinăriei Arpechim, urmând să achite salariaților ce vor fi disponibilizați, pentru plăți compensatorii și alte măsuri de protecție socială, circa 10 milioane de euro.

Conform unui comunicat al companiei petroliere, decizia a fost luată din rațiuni economice, având în vedere provocările economice fundamentale — rafinărie mică, ineficientă și fără ieșire la mare, cu un necesar ridicat de investiții. La acel moment erau necesare investiții de circa 100 milioane de euro pentru operarea rafinăriei, în condițiile în care marja de rafinare nu permitea funcționarea economică a unității.

Compania investigase în prealabil opțiunea vânzării, însă nu a fost identificat un cumpărător care să dispună de expertiză și resursele financiare necesare operării în siguranță a rafinăriei. Decizia a fost luată într-un context internațional în care o serie de capacități de rafinare din Europa se închideau sau erau puse la vânzare ca urmare a unei supracapacități de rafinare. România se confruntă și ea cu aceeași situație a supracapacității de rafinare, cu numai 40% din capacitate aflată în funcționare.

După anunțul închiderii rafinăriei, în spațiul public au fost lansate diverse variante de rezolvare a situației. Printre acestea s-au numărat cumpărarea rafinăriei de către Oltchim sau achiziționarea ei de către stat, în perspective revânzării ulterioare către un investitor interesat, însă niciuna nu s-a materializat.

A devenit însă o certitudine, în următoarea perioadă, disponibilizarea majorității celor peste 600 de salariați care încă mai lucrau la rafinăria Arpechim.

La începutul anului 2013, OMV Petrom anunța că va continua activitatea de conservare a rafinăriei Arpechim până când va obține autorizarea de demolare, în condițiile în care nu va exista niciun cumpărător. După câteva luni, directorul general executiv al companiei, Mariana Gheorghe, declara că o parte din instalațiile de la Arpechim vor fi operate în continuare ca depozit.

La începutul anului 2015, OMV Petrom a transmis Agenției pentru Protecția Mediului Argeș o notificare privind intenția de a demola unele instalații de la Arpechim. OMV Petrom a precizat ulterior că are intenția de a transforma rafinăria de la Pitești într-un depozit pentru activitatea de downstream.

La începutul acestui an, în februarie 2016, Mariana Gheorghe, întrebată dacă Petrom are de gând de repornească unitatea, a arătat că acest lucru nu s-ar justifica, întrucât există încă o supracapacitate pe piață de rafinare. “Ne așteptăm în continuare la închideri de rafinării, din cauza supracapacităților de procesare de pe piață. Nu există intenția de a reporni Arpechim în această situație. O parte din această rafinărie este utilizată pentru depozitarea carburanților și a țițeiului”, a adăugat oficialul Petrom.

AGERPRES / (AS — autori: George Onea, Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)

Comments

Copyright © 2016 EXPUNERE. Toate drepturile rezervate.

To Top